Treaba asta cu răsfățul propriu nu îmi
aparține. Nu am redescoperit eu roata sau cum spune prietena mea Simona, apa
caldă! Nicidecum! Doar că m-am decis să adopt și eu chestiunea asta și am și
pus-o în practică! Dacă doar decidem dar nu trecem și la fapte, e degeaba!
La treaba asta cu răsfățul propriu ne
îndeamnă mulți, în special psihologii! Dar eu am preluat ideea de pe minunatul
și mereu inspiraționalul site al revistei online Belva.ro, care chiar azi s-a
îmbrăcat în straie noi.
Cei de pe Belva.ro au mereu idei și ne îndeamnă să facem în fiecare zi ceva pentru noi, pentru sufletul nostru. Un
ceva cât de mic și aparent neînsemnat, dar care de fapt aduce bucurie în suflet
și care de fapt are mare însemnătate! Ei dau exemple de tot felul, de la un
desert favorit, o carte bună, o baie relaxantă în arome exotice, un pahar de
vin bun, un mic dejun la pat, muzica preferată, un buchet de flori colorate și
parfumate, multe, multe altele! Eu aș adăuga aici că trebuie să știi să te
bucuri de lucrurile mici și să încerci să fii pozitiv, să vezi ce e bun în
tine, în cei din jurul tău și în orice situație care la prima vedere poate
părea dezastruoasă!
Mărturisesc, nu m-am preocupat să îmi ofer
un răsfăț în fiecare zi, dar analizând un pic ”situația” mi-am dat seama că ”răsfățul”
e prezent în viața mea tot timpul: în zâmbetul din fiecare dimineață de pe
chipul soțului meu, în îmbrățișarea și sărutul prin care îmi urează o zi bună
de fiecare dată când pleacă la birou, în regăsirea după fiecare zi lungă și
încărcată, în zâmbetul de pe fața sau din glasul părinților mei, de câte ori ne
întâlnim sau ne auzim la telefon, în prăjitura sau cafeaua pe care mi le oferă
mama, însoțite de protectorul sărut pe frunte de câte ori o vizitez, în plăcerea
tatei de a împărtăși cu mine încă o noutate culinară, apicolă sau economică
descoperită, în preocuparea socrilor mei de a ne transmite binețe fie la
telefon, fie atunci când îi vizitez, în coada
care se mișcă puternic, și uneori poate lăsa vânăi, a cățelușei care mă
întâmpină de câte ori urc la casa socrilor mei, în torsul melodios și blând al
pisoilor care se cuibăresc în brațele mele pentru porția de mângâieri și
pisico-terapie, în vocea blândă a bunicilor care mereu îmi fac urări de bine și
de sănatate, în glasul mătușii mele care mereu îmi spune să nu mă supăr că mă
sună, deși nu am dat niciodată de înțeles asta, ba din contră, îmi face plăcere
să îî aud glasul, în glumele sarcastice
și pline de ironie ale fratelui meu, în fiecare mesaj sau fotografie pe care mi
le trimit prietenii sau cei din familie plecați peste hotare, în năzdrăvăniile
pe care mi le povestesc verii mei despre copiii lor, în ieșirile și poveștile
cu prietenii...
Lista
poate continua cu lucruri mărunte dar care pot încânta sufletul, chiar și
pentru o secundă: surâsul dulce al unui copil, o veveriță pe
care o vezi întâmplător în timpul unei escapade într-un parc, un buchet de
flori de câmp pe care îl cumperi de la o bătrânică, trei pui de pisică
jucându-se nestingheriți sub privirea vigilentă a mamei lor...
Toate aceste lucruri sunt încununate și de
faptul că suntem cu toții sănătoși! Cred că asta e cel mai important: să ne
menținem sănătatea, să încercăm să facem tot ce putem să ne fie bine, să fim
fericiți și să ne trăim viața într-un mod simplu, să nu o complicăm, pentru că
e ea de la sine complicată în contextul în care trăim.
