Vă salut dragii mei și vă spun “La mulți ani!” în 2015, urându-vă să aveți
un an așa cum vi-l doriți!
Eu una îl doresc să fie liniștit, să fiu
și eu și toți cei dragi mie sănătoși și astfel să realizăm, cu încredere în
forțele proprii tot ceea ce ne propunem și considerăm că ne va face să fim mai
fericiți și mai împliniți! Prin urmare asta vă doresc și vouă!
La început de an ne gândim cu toții la
planuri noi, facem sau nu un bilanț al anului ce tocmai s-a încheiat, facem sau
nu liste de rezoluții pentru anul nou început, ne gândim că e momentul pentru
noi dorințe, noi promisiuni față de noi sau față de ceilalți, ne gândim că anul
acesta scriem cea mai grozavă poveste a vieții noastre în cele 365 de pagini
ale acestui an. Toate bune și frumoase!
Până când ne aflăm într-o situație de
genul: “Anul ăsta voi pierde
din greutate! Voi face exerciții în fiecare zi! Voi începe o dietă și mă voi
ține de ea! Voi mânca echilibrat și sănătos! ... Waw ce bine arată și miroase
prăjitura aceea! Voi lua doar o mică înghițitură! Nom, mnom, mnom!!! Vaaaaaiiiii!!!
Am mâncat-o toată!!! Eh, lasă că voi face mâine de două ori mai multe exerciții!”
Liste de rezoluții eu nu voi face din
motive cât se poate de simple: fie nu mă voi ține de ele, fie pierd lista prin
nu știu ce colț de casă (a se citi ghilimelele de rigoare), fie analizez lista
la final de an și mă amuz copios și plină de sarcasm la adresa celor scrise
acolo, sau mai rău – mă apucă depresia. Prin urmare – fără liste, fără planuri,
dar și fără a provoca destinul (nu de alta, dar s-ar putea să doară).
În schimb, vă propun altceva! Ceva
simpatic, ceva ce mi-a fost adus atenției de o dragă prietenă, chiar aseară în
prag de nou an! Ne-a plăcut ideea foarte mult și am decis să o punem în
practică!
Iată despre ce e vorba: poate ați auzit de
HAPPINESS JAR, proiectul celebrei autoare americane Elizabeth Gilbert, cea mai
reprezentativă operă a sa fiind volumul său memorialistic “Mănâncă, roagă-te, iubește”,
ecranizat în anul 2010. Dacă nu știți, vă povestesc mai jos despre ce e vorba.
Pe
scurt, HAPPINESS JAR e un proiect foarte simplu ce constă în a scrie pe o
bucățică de hârtie, în fiecare seară, un moment de fericire sau împlinire al
acelei zile și a pune hârtiuța într-un recipient, fie el borcan, cutie,
coșuleț, orice. Chiar și în cele mai nasoale și copleșitoare zile, fiecare om ar
trebui să poată realiza că a avut un moment care l-a luminat, i-a dat putere și
l-a făcut să meargă mai departe. Până la urmă durează 10 secunde să scrii un moment simplu care a contat în
fiecare zi din viața ta.
În
zilele cele mai rele, pe care fiecare le avem, Elizabeth alege la întâmplare
câteva hârtiuțe din cutie și le citește conținutul. Îi dă putere, îi amintește
că viața merită trăită pentru astfel de momente memorabile și de neprețuit. E
un fel de a vedea partea bună a lucrurilor chiar și atunci când toate ni se par
negre și situațiile în care ne aflăm par fără ieșire. Ea pune în practică toată
povestea asta de ani de zile și împărtășind experiența ei a constatat faptul că
foarte multe persoane i-au urmat exemplul și a început să primească multe mesaje
de mulțumire și fotografii ale “recipientelor cu fericire” care le-au schimbat
optica și i-au făcut pe mulți să fie mai optimiști și mai recunoscători pentru
cele mai simple și mai fericite momente din viața lor.
Ceea
ce și ei i se pare a fi uimitor, e faptul că pe hârtie ajung să fie notate nu
cele mai excepționale sau extravagante lucruri sau evenimente, nu cele mai mai
realizări, ci de cele mai multe ori întâmplări sau lucruri mici, momente de
autoconștientizare, acea clipă când ieșind din casă, în drumul tău spre mașină și ai simțit o rază de soare că
ți-a încălzit creștetul capului, sau ai auzit primul ciripit al unei păsări
după o iarnă grea, sau ți-a zâmbit inocent un copil necunoscut. Atunci simți că
ești recunoscător pentru simplul fapt că ești în viață, că ești sănătos și poți
să te bucuri de acele lucruri mici, care puse toate la un loc aduc fericire și
împlinire.
Pe
cât e de simplă idea, pe atât de mult m-a încântat, fiind o persoană care de
cele mai multe ori încearcă să găsească bucuria de a trăi în lucruri și
întâmplări aparent nesemnificative, dar de fapt atât de pure și frumoase.
În
plus, pentru că e vorba de 10 secunde din fiecare seară pentru a nota momentul
cel mai prețios al zilei, mi se pare a fi o formă de a face un jurnal foarte
sintetizat, în timp foarte scurt, o soluție și pentru cei care, chiar dacă ar
dori să țină un jurnal pentru a nu uita anumite lucruri ce li s-au întâmplat,
le lipsește timpul de a le așterne pe hârtie în mod detaliat.
Așadar,
eu și prietena mea Oana Dima, am început de azi să scriem și să dăm viață și
personalitate cutiuței cu fericire, ceea ce vă invităm și pe voi să faceți în
măsura în care agreeați idea. În ajunul anului viitor îl vom goli și vom
recapitula cât de multe lucruri frumoase s-au întâmplat pe parcurs. Până la
urmă, fericirea vine din lucruri mărunte!
